Ma tot gandesc care ar fi culoarea dominanta din farfuriile gurmanzilor: sa fie galbenul cartofilor prajiti, sa fie auriul unei fripturi rumenite, sa fie albul painii scoase din cuptor? Sa fie rozul nenatural al mezelurilor sau culoarea galbui a branzeturilor grase? Continue reading
Ca orice diabetic responsabil, caut mereu sa am in preajma doar alimentele care imi fac bine, sa le inlatur pe cele care sunt interzise sau cresc foarte tare glicemia. Imi place painea, painea cu unt, spre exemplu, dar si atunci cand ar trebui sa insoteasca felurile de mancare. Este tare, tare greu sa mananci gol, fara paine.
Primul meu contact cu cerealele a fost grisul din copilarie. Mi-l aduc aminte gustos, satios, delicios, pentru ca bunica ni-l dadea intotdeauna cu putina dulceata de visine, cu mult zahar incorporat si cu lapte gras. Nu stia, sarmana, la vremea respectiva ca zaharul nu prea ne face bine. Continue reading
Si acum salivez cand ma gandesc la tocanita de cartofi facuta de bunica: avea mult, mult marar si se manca alaturi de muraturile picante, in saramura. Noua, copiilor, nu prea ne ajungea o portie si ne uitam cu jind cum se goleste cratita, chiar daca stiam ca peste vreo cateva zile, tocanita revenea in program.
