Si acum salivez cand ma gandesc la tocanita de cartofi facuta de bunica: avea mult, mult marar si se manca alaturi de muraturile picante, in saramura. Noua, copiilor, nu prea ne ajungea o portie si ne uitam cu jind cum se goleste cratita, chiar daca stiam ca peste vreo cateva zile, tocanita revenea in program.
Si tot copil fiind, nu puteam rezista cartofilor la cuptor cu usturoi, acei wedges ai vremurilor trecute, stropiti cu suc de rosii si putin ulei, lasati un pic la rumenit si mancati uneori, reci din frigider, alaturi de castravetii murati de vara. Mi-aduc aminte chiar si de salata orientala prin care cautam maslinele, dar al carei farmec era dat de combinatia de cartof fiert, ceapa verde si mustar. Si oare cum as putea sa uit de cartofii prajiti in ceaun, cu mujdei de usturoi si mamaliga, singura mancare dupa care nu-ti mai trebuia nimic? Si pentru ca trebuie sa-I dam cartofului ce-i al cartofului nu pot incheia seria amintirilor culinare despre el fara mirosul care venea din cuptor atunci cand ii cocea mama sau fara textura catifelata a piurelui, cu multa lapte si unt.V-am facut pofta?Sunt sigura ca da, pentru gusturile copilariei nu se uita niciodata.Si ele trebuie redescoperite, chiar daca in ultimii ani, cartofii au capatat asa o aura de “vinovati” pentru multe dintre problemele de sanatate ale omului modern: obezitate, diabet, hipertensiune. Insa cumva pe nedrept, daca ma gandescca in shaorme numeri pedegete cartofii sau calanturile de fast food nu sunt chiar la tot pasul.E adevarat ca sub forma de chipsuri sau congelati nu prea mai au din savoarea unui cartof proaspat curatat si preparat ca in copilarie.Dar nu ne impiedica nimeni sa ne facem acasa chipsuri, prin deshidratare la cuptor, fara mult ulei, sau cartofi prajiti in masinarii care folosesc minimum de ulei. Si ma gandesc ca e pacat sa ocolim cartoful din cauza unor convingeri, mai mult sau mai putin justificate de studii stiitifice. E adevarat ca e mai bun rece decat cald, e adevarat ca la cuptor in coaja e mai sanatos decat prajit, imbibat cu mult ulei. E adevarat ca nu trebuie sa-l consumam fara limita. Dar doar consumandu-l ne putem bucura de tot continutul de fibre, potasiu, vitamina C si fier, la un cost foarte mic. Sa va mai spun cat sunt de buni cartofii noi, la cuptor, cu putin ulei de masline si rozmarin, alaturi de o salata verde uriasa? Bunica ar fi bucuroasa sa vada ca nepotii ii calca pe urme si ca pretuiesc fiecare dar al naturii.Dar sa nu uitam ca dupa masa, nepotii o zbugheau la joaca, nu la calculator.Asa ca nu mai dati vina pe alimente: nu cartoful ne ingrasa, ci excesele de tot felul si lipsa de miscare!