Si acum salivez cand ma gandesc la tocanita de cartofi facuta de bunica: avea mult, mult marar si se manca alaturi de muraturile picante, in saramura. Noua, copiilor, nu prea ne ajungea o portie si ne uitam cu jind cum se goleste cratita, chiar daca stiam ca peste vreo cateva zile, tocanita revenea in program.
Atitudinea, zambetul, felul de a privi si de a purta hainele sunt personale. Dar ele sunt influentate de-a lungul vremii de diverse persoane: mama, prietenele, filmele pe care le vezi, totul grefandu-se pe personalitate, pe felul in care te vezi intr-un moment al vietii.
M-am intrebat intotdeauna cum il poti face pe un copil sau pe un adolescent sa citeasca. Daca as fi profesor, as citi in clasa, impreuna cu elevii, 10 pagini dintr-o carte. Ma gandesc ca aceasta metoda poate avea beneficii: iti poti da seama de stilul scriiturii, este o mica introducere in universul cartii.
Pe gurmanzi ii recunosti de la o posta: sunt acele persoane care trepideaza in asteptarea comenzii la restaurant, sunt cei care mai vor o portie de paine, sunt primii care termina din farfurie, ar devora si portiile colegilor de ospat, cersi desert si parca tot nemultumiti sunt la finalul mesei, parca tot ar mai manca ceva! Continue reading
