Resedinta regilor Spaniei- San Sebastian

Cand descoperi singur, la fata locului, o destinatie de vacanta, iar aceasta iti taie respiratia, stii sigur unde vei petrece urmatoarea vara sau, mai precis, 10 zile care se vor transforma in amintiri pentru o viata.

playa-de-la-concha

Anul trecut am fost la Biarritz, aveam avion din Bilbao, dar si o masina inchiriata, asa ca am batut cu placere imprejurimile. Cand am ajuns in San Sebastian,
am fost coplesiti: de arhitectura, de bulevardele largi, tapas, relaxarea oamenilor, acelasi ocean, dar cu plaje magnifice.

Anul acesta, am pornit de la Hotelul Maria Cristina, un punct viu in memorie si ne-am lansat in marea descoperire a unui taram de vis.

730Acelasi pe care il iubea atat Isabela aII-a a Spaniei si care a ales pret de 20 de ani o plaja ca o nestemata: Playa de la Concha. Cu nisip fin, forma rotunda, ocean bland si soare din belsug.

Am trait asa, intre munte si ocean, in Nordul Spaniei, Tara Bascilor, la doi pasi de Franta, la Atlantic, mutand cearsaful pe plaja, dupa flux si reflux. Cu valuri uriase, raiul cursantilor scolilor de surf (Plaja La Zurriola) sau apa linistita (Concha), apa nemarginita ne-a daruit racoare, briza si gust de sare.

Entuziasmati de fabuloasele si impresionantele imobile cladite in jur de 1900, am luat trenuletul care face turul orasului- a devenit un gest de imprietenire si de impregnare cu noul loc, momentul cand te lasi cucerit, in avalansa de imagini, privelisti, lumina, istorie, trecut si prezent.

791Apoi am vrut sa ne rasfatam culinar, iar acesta era locul, regatul savorilor. In port, in orasul vechi, am adorat supa de peste, paella sau “le gateau basque”, in taverne pitoresti, cu chelneri simpatici.

740

pinchos-san-sebastian-086-c.jpg_369272544

Au urmat nenumaratele baruri de tapas (pintxos, in basca): un fel de bruschette cu ou, fructe de mare, peste, amestecuri incredibile de sosuri si ingrediente. Dupa indestulare, un sir de servetele aruncate de-a lungul tejghelei asteptau nonsalant urmatorii gurmanzi..

Viata de noapte, atat cat am gustat-o noi, a fost vie si naturala: ne-a incantat multimea tinerilor iesiti la barurile de pe strazi, la bere si tapas sau paella, unele dintre iesiri fiind ad-hoc, altele cu voie de la primarie, in care o strada oarecare e pur si simplu inchisa circulatiei masinilor, trupe rock de amatori bucura asistenta, iar librariile isi deschid usile si isi trateaza cititorii cu dulciuri si preparate traditionale.

Dupa cele traite in San Sebastian, ne dadeam seama ca si imprejurimile merita cercetate cu inima deschisa.

150

197 174Am facut o excursie de o zi cu o masina inchiriata, la Pamplona, dar exista si posibilitatea transportului public. Am urmarit traseul taurilor pe cateva strazi, sarbatoarea de San Fermin se incheiase cu doua saptamani in urma, e la inceputullui iulie, dar incercam sa ne imaginam cum ar fi fost in momentele acelea. Ne-am multumit sa privim diversele afise-suvenir, unele simpatice, altele, nu prea..

Cu instinct de mari iubitori de locuri interesante, am nimerit la cafeneaua Iruna si implicit la coltul privat Hemingway, cu fotografii ale scriitorului, dar si o statueta in marime naturala.

Am mancat bine si ieftin (in comparatie cu Franta), asa cum a fost si in celelalte doua excursii de o zi: Hondarribia si Pasaia Donibane. Doua sate pescaresti la origine, de un farmec greu de descris in cuvinte, unele dintre cele mai frumoase vazute pana acum. Hondarribia, cu case basce, dar si baroce si balcoane in culori minunate, cu stradute pietruite, ne-a daruit si un loc neasteptat: un camping elegant, de rulote, ale carui mici plaje printre stanci iti taiau pur si simplu respiratia. Iar tavernele unde am mancat..ne aduceau aminte de Vama Veche..O Vama cu cidru pe masa, de un farmec absolut.

Pentru Pasaia Donibane am trecut doua minute cu un vaporas pe malul celalalt, acolo unde, pe un singur sir, erau unul langa altul, restaurantele cu minuni culinare si fructe de mare. Frumusetea locului, dar si cei mai gustosi homari raman cutia cu amintiri pentru acasa.

Ce imi ramane de facut dincolo de aceste trairi si multe altele? Sa recitesc Fiesta- Hemingway, si stiu ca imi va arata cateva drumuri pe care acum le stiu, poate sa merg la Festivalul de film de la San Sebastian, sa revin la Bilbao pentru a revedea Muzeul Guggenheim..si sa mai domolesc un pic chemarea oceanului!

769