Nu pot termina un pranz fara ceva dulce. Gustul care imi ramane trebuie sa fie mai rafinat, cu arome, cu pofta de viata! Pe care dulciurile il asigura. Imi place ciocolata. Pot s-o spun de mai multe ori si raspicat. Am nevoie de ciocolata. Nu-mi imaginez viata fara ea. Dar mi-am dat seama de un lucru care imi este foarte clar. Nu-mi place deloc ciocolata alba! Dar deloc, nu-i gasesc ratiunea de a fi, nu-i gasesc gustul care sa ma satisfaca, de fapt, cred ca nu are deloc gust. E doar dulce, mult prea dulce. Ce concluzie trag eu de aici? Cred ca de fapt, mie imi place gustul de cacao, asta incerc sa gasesc, dupa asta tanjesc.

Acum va voi spune ca eu mananc doar ciocolata neagra! Va rog sa nu va strambati daca nu-i cunoasteti tainele! Continutul de cacao este intotdeauna peste 70%. Dar acum vine informatia cea mai gustoasa!!! Pe langa acesta, savoarea o dau merisoarele, afinele, migdalele, menta, portocalele din ciocolata amaruie pe care o cumpar…

Incercati, gustati, savurati, perseverati! Este la fel ca la cafea, daca reusesti s-o bei neagra, nu te mai intorci niciodata la cea cu zahar, pur si simplu nu-i mai simti gustul, aroma.

Si acum, micul secret: mananc doar 2 patratele- la ciocolata neagra sunt mai mari. .. N-a fost usor, a fost foarte greu, mi-am infranat dorintele, apucaturile, obisnuintele..

Dar, dupa ce termini dejunul, spre exemplu, cat de rational este sa mananci mai mult decat va spun? Pofta e mare, nu nevoia. Deci, mestecati incet, savurati…Sunt atatia care au reusit!!!